Nu de puține ori, am auzit sau am asistat la situații mai puțin normale din spitalele din România – discuții în contradictoriu între personalul medical, insulte între pacienți și asistenți medicali sau infirmieri, discriminări sau, pur și simplu, condițiile improprii în care unii sunt spitalizați sau alții sunt nevoiți să își desfășoare activitatea. Chiar și așa, primul gând pentru cei din exterior este cum reușește atât de multă lume să fie părtașă la realitatea dură a sistemului medical românesc? Iar cel mai recent caz care a ridicat un semn de întrebare vine din Reșița.
În cadrul unui articol Digi24, am putut vedea interiorul Secției de Boli Infecțioase a Spitalului Județean, acolo unde mizeria, igrasia și pacienții lăsați pe jos păreau deja lucruri perfect normale, de care multe persoane s-au lovit. Alarmant este nu doar că ni se arată neputința sistemului sanitar, ci și faptul că nimeni din cadrul spitalului nu intervine, deși codul de etică și deontologie ar trebui să reamintească asta fiecărei persoane.
Ținând cont că mediClub are în centrul activității, asistenți medicali generaliști, ne-am gândit ca, periodic, să aducem aproape cadrul legislativ pe care ar trebui să îl cunoască această categorie de personal, ce drepturi și obligații are fiecare și, desigur, ce ar trebui să însemne pentru ei, etica și deontologia.
Profesia de asistent medical se supune unei legislații la nivel național, prin urmare, exercitarea acestei profesii se supune unor norme, pe care fiecare persoană în cauză ar trebui să le ia în calcul. Acest lucru implică, desigur, și drepturile pacienților, ei fiind, de această dată, nucleul activității profesionale a asistenților medicali.
Amintindu-ne cazul de mai sus, conform Legii nr. 46 din 21 ianuarie 2003 privind drepturilor pacientului, ne punem din nou întrebarea, dacă pacienţii au dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltã calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale, care ar fi acea calitate sau în ce manieră poate contribui personalul medical la ea?
De cele mai multe ori, nu pot contribui deloc, cel puțin nu direct sau nu fizic. Însă o pot face moral și pot semnala conducerii sau autorităților locale competente situațiile din interiorul unităților medicale în care lucrează și asta pentru că, întâi de toate, considerăm că ar trebui să fie vorba de o conduită morală exemplară.
În ceea ce privește, profesia de asistent medical generalist, ca majoritatea profesiilor, aceasta este reglementată de un set de legi, atât la nivel național, cât la nivel internațional. Astfel, profesia de asistent medical este exercitată în baza anumitor norme legislative, reguli interne de acces și de conduită profesională și deontologie.
Pentru că este foarte important să ne cunoaștem drepturile, este foarte important să cunoaștem și legile, în special când vine vorba de activitatea noastră profesională. Așadar, ne-am propus să enumerăm câteva acte legislative, atât valabile pe teritoriul României, cât și la nivel european, pe care orice asistent medical trebuie să le cunoască și să le treacă în revistă.
Ordonanța de urgență nr. 144/2008
Ce este o ordonanță de urgență și de ce este important să respectăm prevederile acesteia? Acest tip de act legislativ are puterea unei legi adoptate de Parlament, chiar dacă este edictată și adoptată de către Guvern – puterea executivă în statul român. Din acest motiv, orice OUG are putere de lege. Acest tip de act legislativ are forță doar pe teritoriul României și se va aplica ca atare.
Ordonanța de Urgență nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist este prima lege pe care trebuie să o cunoască fiecare asistent medical întrucât aceasta stabilește cadrul legislativ al profesiei, ceea ce include informații necesare începând cu condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a fi asistent medical și ajungând la atribuțiile autorităților de stat care supraveghează îndeplinirea acestor norme.
Ordonanța de Urgență nr. 144/2008 nu doar că oferă asistenților medicali informații generale despre exercitarea profesiei, ci acoperă și partea de exercitare propriu-zisă a acesteia incluzând și activitățile de îngrijiri medicale ce pot fi exercitate cu titlul profesional de asistent medical generalist ca urmare a însuşirii competenţelor de bază în cursul formării profesionale de nivel postliceal. Conform art. 5 al Ordonanței, aceste activități sunt:
- stabilirea nevoilor de îngrijiri generale de sănătate şi furnizarea serviciilor de îngrijiri generale de sănătate de natură preventivă, curativă şi de recuperare în baza competenţei însuşite de a stabili în mod independent necesarul de îngrijiri de sănătate, de a planifica, de a organiza şi de a efectua aceste servicii;
- protejarea şi ameliorarea sănătăţii prin administrarea tratamentului conform prescripţiilor medicului;
- elaborarea de programe şi desfăşurarea de activităţi de educaţie pentru sănătate în baza competenţei de a oferi persoanelor, familiilor şi grupurilor de persoane informaţii care să le permită un stil de viaţă sănătos şi să se auto îngrijească;
- acordarea primului ajutor în baza competenţei de a iniţia în mod independent măsuri imediate pentru menţinerea în viaţă şi aplicarea în situaţii de criză sau de catastrofă a acestor măsuri;
- facilitarea acţiunilor pentru protejarea sănătăţii în grupuri considerate cu risc, precum şi organizarea şi furnizarea de servicii de îngrijiri de sănătate comunitară pe baza competenţelor de a colabora eficient cu alţi factori din sectorul sanitar şi de a oferi în mod independent consiliere, indicaţii şi sprijin persoanelor care necesită îngrijire şi persoanelor apropiate;
- desfăşurarea activităţilor de cercetare în domeniul îngrijirilor generale de sănătate de către asistenţii medicali generalişti licenţiaţi;
- participarea asistenţilor medicali generalişti abilitaţi ca formatori, la pregătirea teoretică şi practică a asistenţilor medicali generalişti în cadrul programelor de educaţie continuă în baza competenţei de a asigura o comunicare profesională exhaustivă şi de a coopera cu membrii altor profesii din domeniul sănătăţii;
- raportarea activităţilor specifice desfăşurate şi analiza independentă a calităţii îngrijirilor de sănătate acordate pentru îmbunătăţirea practicii profesionale de asistentul medical generalist;
- desfăşurarea de activităţi de formare şi pregătire teoretică şi practică în instituţii de învăţământ pentru pregătirea viitorilor asistenţi medicali generalişti, precum şi de activităţi de pregătire a personalului sanitar auxiliar.
Vezi ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 144/2008 în integralitate AICI.
Etică și deontologie
Este firesc să apară probleme de ordin moral în cadrul fiecărei profesii, în special când e vorba de profesii în care subiectul este ființa umană. Acesta este momentul în care intervin etica și deontologia.
Bobic Alin Victor, în calitate de jurist al OAMGMAMR, afirmă că “etica și deontologia sunt elementele cheie în desfășurarea activităților profesionale, și putem spune, că îngrijirile medicale de calitate depind într-o mare măsură de nivelul de respectare al principiilor etice și a valorilor deontologice”.
Codul de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România este legea care cuprinde un ansamblu de principii şi reguli ce reprezintă valorile fundamentale în baza cărora se exercită profesia de asistent medical generalist, profesia de moaşă şi profesia de asistent medical pe teritoriul României.
Scopul codului de etică şi deontologie al asistentului medical generalist, al moaşei şi al asistentului medical din România este de a ocroti drepturile pacienților, instituirea respectării obligațiilor profesionale de către asistenţii medicali generalişti, moaşe şi asistenţii medicali, de a apăra demnitate și prestigiul profesiei de asistent medical generalist și de moașă. De asemenea, codul de etică și deontologie acoperă reglementarea recunoașterii profesiei, a responsabilității și a încrederii conferite de societate asistenților medicali și moașelor.
În fapt, afirmă Bobic Alin Victor, Codul de etică și deontologie al asistentului medical generalist, al moașei și al asistentului medical este un ghid în ceea ce privește luarea deciziilor și îndeplinirea atribuțiilor profesionale în mod corect.
Găsește AICI textul legislativ al Codului de Etică și Deontologie a AMG, al moașei și al asistentului medical.
Iată, mai jos și alte acte normative aplicabile pe teritoriul României pe care ar trebui să le cunoască un asistent medical generalist:
- Ordinul ministrului sănătății nr. 1142 din 3 octombrie 2013 privind aprobarea procedurilor de practică pentru asistenţii medicali generalişti. Acest ordin conține toate procedurile pe care un asistent medical le poate efectua și protocolul care trebuie să fie urmat. Spitalele angajatoare pot avea regulamente și protocoale interne.
- Legea nr.46 din 21 ianuarie 2003 – Legea drepturilor pacientului, cu modificările şi completările ulterioare. În acest act normativ se stabilesc drepturile pacientului și orice asistent medical trebuie să cunoscă conținutul acestei legi pentru a respecta aceste drepturi.
- Ordinul ministrului sănătății nr. 961/2016 – Norme tehnice privind curăţarea, dezinfecţia şi sterilizarea în unităţile sanitare publice şi private, tehnicii de lucru şi interpretare pentru testele de evaluare a eficienţei procedurii de curăţenie şi dezinfecţie, procedurilor recomandate pentru dezinfecţia mâinilor, în funcţie de nivelul de risc, metodelor de aplicare a dezinfectantelor chimice în funcţie de suportul care urmează să fie tratat şi a metodelor de evaluare a derulării şi eficienţei procesului de sterilizare, cu modificările şi completările ulterioare.
- Ordin ministrului nr. 1101/ 2016 privind aprobarea Normelor de supraveghere, prevenire şi limitare a infecţiilor asociate asistenţei medicale în unităţile sanitar.
- Statutul Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România.
- Codului de etica și deontologie al asistentului medical generalist, al moașei și al asistentului medical din România.
Pentru a fi AMG în Germania, completează formularul de înscriere.