Ce este bullying-ul și care sunt efectele acestuia asupra asistenților medicali și a cadrelor medicale dintr-un spital.
45% dintre asistenții medicali au fost hărțuiți sau agresați verbal de către alți asistenți, în timp ce 41% au fost hărțuiți sau agresați verbal de către manageri sau administratori, potrivit unui sondaj din 2017, realizat de RNnetwork. Hărțuirea la locul de muncă există la nivel mondial, cu o prevalență variată. Deși nu vorbim des despre acest lucru, bullying-ul este un fenomen din ce în ce mai des întâlnit, atât în rândul copiilor, cât și în rândul adulților, prin urmare, nu de puține ori, locul de muncă se dovedește a fi unul din mediile cele mai întâlnite în acest sens. Excepție nu fac nici spitalele, acolo unde fie pacient, fie cadru medical, atitudinile oamenilor nu sunt întotdeauna cele mai potrivite.
Cum te poate totuși afecta bullying-ul la locul de muncă și în viața de zi cu zi? Pentru a înțelege mai bine fenomenul, ne-am propus întâi să-l definim și să-l transpunem în experiențele noastre.
Ce este bullying-ul?
Termenul de bullying provine din limba engleză și înseamnă violență/hărțuire. Organizația Mondială a Sănătății definește violența ca fiind „utilizarea intenționată a forței fizice sau a puterii, eminentă sau directă, împotriva propriei persoane, a altei persoane sau împotriva unui grup sau comunitate care are ca rezultat vătămări corporale, deces, vătămare psihologică, privare de libertate”. Hărțuirea la locul de muncă a fost descrisă pentru prima dată în anul 1980 de către Heinz Leymann, persoana care a creat termenul de mobbing care înseamnă o comunicare lipsită de etică adresată unei persoane cel puțin o dată pe săptămână, pentru o perioadă de 6 luni.
Bullying-ul în sectorul medical
Cât privește domeniul medical, termenul de bullying la locul de muncă a fost folosit în anul 1995 de către Elaine Duffy în studiul său despre problemele ce pot apărea în nursing, ca efect al bullying-ului. Ea afirmă că bullying-ul la nivelul spitalelor se produce atunci când asistenții medicali își direcționează în mod direct sau indirect frustrările și nemulțumirile asupra altor colegi sau ei înșiși, cum ar fi ridicarea sprâncenelor sau a vocii când răspunzi colegilor tăi, formularea comentariilor grosolane sau înjositoare, sabotarea colegilor prin reținerea informațiilor, etc.
Deși profesia de asistent medical este o profesie care se bazează pe compasiune și un cod de etică, nici această profesie nu este ocolită de fenomenul bullying-ului. Numeroase studii au arătat frecvența apariției acestui fenomen la locul de muncă al asistenților medicali, fapt care a evidențiat și numeroase repercusiuni asupra stării de sănătate a victimelor bullying-ului.
Bullying-ul în spital
Hărțuirea asistenților medicali la locul de muncă este un fenomen care poate afecta nu doar sănătatea fizică și psihică a victimelor, ci și productivitatea acestora. Într-un studiu efectuat de Suhair Hussni Al-Ghabeesh și Haya Qattom, la care au participat 120 de asistenți medicali din Urgențe, majoritatea de sex masculin, s-a constat că asistenții medicali care au mai puțină experiență în spital au fost hărțuiți de cele mai multe ori. 61% din numărul acestor asistenți au specificat că au avut o productivitate scăzută, o comunicare mai puțin adecvată cu pacienții și îngrijiri oferite acestora, neconforme cu standardele și așteptările deontologice.
La momentul actual, este bine cunoscut faptul că bullying-ul are un impact direct nu doar asupra personalului medical care este hărțuit, dar și asupra siguranței pacienților și a calității serviciului medical. O asociere pozitivă a fost stabilită între erorile medicale și bullying-ul în spital, specificându-se că o calitate mai scăzută a serviciilor medicale este cauzată de efectele bullying-ului.
Unele dintre aceste efecte pot fi tulburările de somn. Rahkonen Lallukka membru a Departamentului de Sănătate a Universității din Helsinki sugerează că bullying-ul și tulburările de somn ale asistenților medicali agresați au contribuit la scăderea nivelului de îngrijire medicală. Nu doar că acest lucru se reflectă asupra spitalului ca instituție medicală, dar și asupra vieții de zi cu zi a asistenților.
Unele instituții medicale confruntă bullying-ul în mod direct, în timp ce altele reduc incidența prin cultivarea unei anumite mișcări sau culturi, susține Lynda Olender – decan asociat al Hunter-Bellevue School of Nursing din New York). Statistic vorbind, spitalele care respectă codul de etică și practică separarea puterilor în cadrul spitalului au o incidență mai mică a cazurilor de bullying.
De obicei, conducerea ar trebui să facă față agresiunii prin împuternicirea lucrătorilor prin intermediul politicilor spitalului și a procedurilor interne, făcându-i conștienți că agresiunea, chiar dacă nu are forme fizice, nu este o normalitate. Unul dintre motivele pentru care intimidarea și hărțuirea în mediul spitalicesc continuă este că, adesea, cei care sunt martori la asemenea situații sau suspectează un comportament advers privesc în altă direcție sau refuză să se implice. Asistenții medicali pot și ar trebui să oprească acest tip comportament.
Cum poți depăși bullying-ul?
Una dintre cele mai mari semne de întrebare care apare este dacă se poate eradica acest fenomen sau cum poate fi el ameliorat?
Dacă ești victima bullying-ului, în primul rând te sfătuim să vorbești cu cineva (o persoană apropiată, cineva din familie, un coleg, un specialist sau managerul spitalului). Nu uita că ascunderea unei astfel de situații nu te va ajuta să treci peste efectele acesteia, ci dimpotrivă, indirect, te-ar putea face părtaș la propria ta experiență nefericită. Dacă știi pe cineva care este hărțuit în spitalul în care lucrezi sau în orice alt mediu, fii proactiv și responsabil – vorbește despre acest lucru. Posibila victimă a bullying-ului poate fi speriată și fără curaj pentru a deschide subiectul hărțuirii sale. Fii tu cel care îi oferă o mână de ajutor!
Instituțiilor medicale le este recomandat să implementeze o serie de măsuri care pot contribui la reducerea cazurilor de bullying în spital. Unele dintre aceste măsuri pot fi crearea unui cod de conduită care interzice bullying-ul și enumeră efectele acestuia, dar și sancțiunile aferente, crearea trainingurilor despre comunicarea corectă între colegi la locul de muncă și încurajarea asistenților de a vorbi cu superiorii despre situațiile neplăcute ce se produc la locul de muncă.
Indiferent de formele pe care le poate avea bullying-ul, realitatea e că spectrul este unul și mai larg și implică stări și situații ce, de multe ori, ni se pot părea banale. Un exemplu este bârfa, nelipsită din discuțiile cotidiene, al cărei scop este inevitabil acela de a discredita imaginea unei persoane. Cel mai frecvent mediu unde se întâmplă acest lucru este, din nou, locul de muncă.
Tocmai din acest motiv, în noiembrie 2019, Legea Educației a fost actualizată cu o prevedere legată de fenomenul de bullying – „În unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale sunt interzise comportamentele care constau în violenţa psihologică – bullying”.
În plus, în ultimii ani, din ce în ce mai multe ONG-uri și sindicate fac presiuni pentru ca modelul legislativ să fie introdus și la nivelul companiilor și instituțiilor.
